Amurg
Se-aprind rând pe rând felinare de seară,
Și-amurgul mai plânge lumini delicat,
Și țiuie-a greieri ca ultima oară,
Romanță de taină și gând nechemat.
Doar eu și amurgul, acum față-n față,
La sfat, ochi în ochi, amândoi ne vorbim,
Ne spunem de toate, de moarte și viață,
De bune și rele și-ndrăznim să zâmbim.
Mă-nvălui cu el și se-nvăluie-n mine,
Ne ținem de cald unu-ntr-altul băgați,
Că-n noaptea ce vine nu-i chip de mai bine,
Iar timpul ne-ngăduie și ne face uitați.
Și-așteptăm ca in zori s-auzim simfonia,
Ce mierla o cântă doar pentru noi,
Și-n umbrele nopții să simtim bucuria,
Efemeră simțirea, efemeri amândoi.
poezie de Augustin Jianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.