* * *
Am mii de harfe, dar ca David nu-s
Și nici ca fiii sinceri ai lui Core!
Psalmul ce-l scriu e-un răsărit apus,
Ochii mi-s două, plânse, mandragore.
Pe Cartea mea e sânge de Iisus,
Dar să îngenunchez nu am putere,
Chiar dacă știu că doar pe Cruce pus
Mai pot nădăjdui la Înviere!
Astfel se chinuie un brav intrus,
Din care viața a fugit, și moartea,
Din care toate rănile s-au spus,
Dar Dumnezeu tot nu-i închide Cartea.
poezie de Traian Vasilcău (13 mai 2018)
Adăugat de Traian Vasilcău
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre viață
- poezii despre sânge
- poezii despre sinceritate
- poezii despre religie
- poezii despre plâns
- poezii despre ochi
- poezii despre moarte
- poezii despre cărți
- poezii despre crucificare
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.