Pastorală
Căutându-mă pe mine
Într-un ceas ce bate-n urmă,
Am găsit fără rușine,
Dragostea în chip de turmă....
Turma ce din zori mă paște,
Până-n asfințit de lună,
Pe izlaz se recunoaște,
Behăind ca o nebună...
Încerc ceasul cu-ncordare
Ca să-l fac să înțeleagă,
Turmei trebuie migrare
Sus pe creastă să se dreagă...
Însă bâta-i de mătase,
Câinele, pierdut-a urma,
Creasta stă numai de șase
Să nu mi se fure turma!...
poezie de Vasile Zamolxeanu (10 mai 2018)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.