Economii
la o bancă două contururi subțire priveau
atunci ne-am depus tinerețea
sfios așezând-o
nu băgam de seamă câți ani să fi avut pașii care
uitându-ne acolo, se prelingeau pe alei
astăzi
am vrea măcar dobânda
poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.