Unde dai...

Voiam şi eu să-mi facă lipitura
Cu fata cea frumoasă din vecini
Şi am rugat-o ca-ntre doi creştini:
-Mamaie, îţi ajut progenitura,

Îţi angajez la firma mea nepotul,
Îi dau lu' fi'ta trei pachete Kent,
De mi-o aduci aici, că sunt potent,
Şi-ţi dau şi nişte bani, să-ţi schimbi capotul.

Când auzi aceste vorbe toate
Mamaia se-nroşi, pe loc, la faţă,
Vorbi la telefon...-Da, bre, se poate!

A zis că, până vine, mă răsfaţă
Cu o palincă sau... nenumărate,
Şi-acum e-n pat... cu mine... dimineaţă.

poezie de Daniel Vişan-Dimitriu din Parfum vesel
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!