Iubita mea

Iubita mea, sărută-mă pe vise!
Mă înfăşoară-n braţe şi-n cuvânt,
Închide-acum ferestrele deschise,
Şi-aruncă tandru!... ultimul veşmânt.

Deschide-te şi mi-te dăruieşte!
Dezbracă-mă şi-nvaţă-mă să zbor,
Chiar dacă luna, încă, mai bârfeşte,
Iubeşte-mă... la margini de izvor.

Dă-mi buzele şi sânii ca de piatră!
Să îi frământ şi să le dau putere,
Nelinişti de mai sunt, acum, le iartă,
Iubeşte-mă!... când inima ţi-o cere.

Iubita mea... sărută-mă pe clipe!
Şi pe ascunzişuri care mă-nfioară,
Când visele încep să prind-aripe
Şi trupul meu... în trupul tău coboară

poezie de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!