Patru izvoare
Am râs! Din bluzonul hainei se căutau o
infinitate de nasturi... Se urca luna cu picioarele
pe coasta unei brândușe când a alunecat!
Eu,
am rămas în urmă
fiindcă în urmă
îmi place
să rămân...
Din față se auzeau
patru izvoare
cum alăptau mieii
în difuzoare..
Așa că!
Că
așa!
poezie de Alin Ghiorghieș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre vestimentație, poezii despre timp, poezii despre râs, poezii despre picioare sau poezii despre oi
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.