Sticla
din nopți fără de lună
pescarul veni obosit
abia trăgând harponul
barca, sufletul trist
ce încerca a dezghioca
aparențele sub urzeala clară
a lunii, în zori simți
raza răsfrântă a lui
în bobul tăvălit de ape
și se iți o lumină
pescarul meu orb văzu
înfloritele drumuri
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Viorica Iliescu. [Vezi și următoarele:
- poezii despre timp
- poezii despre tristețe
- poezii despre suflet
- poezii despre pescuit
- poezii despre noapte
- poezii despre lumină
- poezii despre bărci
- poezii despre apă
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.