Sete
pornită din inima unei brândușe
primăvara umple ulciorul
cu lumină
ruptă din soare
încă o dată m-adapă
în rotire egală
tot caut
un singur cuvânt
să fie
plinul
și gândul acesta ce trează mă ține
cum la sfârșit de rugăciune
o șoaptă
aminul
poezie de Marilena Tiugan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre sfârșit
- poezii despre religie
- poezii despre primăvară
- poezii despre lumină
- poezii despre inimă
- poezii despre gânduri
- poezii despre cuvinte
- poezii despre Soare
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.