Toamna si cele cinci sentimente
în mine moare mereu cineva
numai tu cu sărutul tău virtual îmi ții noaptea-ntre buze
cu un ceas mai devreme adăpai cocorii din frigul
ce-mi scormonea măruntaiele
eu prelungeam cuvinte până la limita descărnării
dădeam bice nimicului
în sens giratoriu
în cimitirul ce-mi crește în locul măduvei
nici un mort nu se vaită nici un oftat nu mișcă vântul
doar clopotele astea înfiorate îmi agață
de trup un vapor scufundat
de atâta toamnă greierele roșu din mine
a-nceput să cânte
poezie de Nuta Craciun
Adăugat de Doinita Raclariu
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.