Dedicație unei necunoscute
Nedescoperiții tăi ochi
Se deschid imenși ca un soare
Să îmi lumineze
Nopțile interstelare.
Un zâmbet este chipul ce-l porți.
Plăcerea clipei și a risipei
Care trece inconfundabilă
Petală parfumată și imuabilă.
Întâmplarea îți dedică cuvântul
Rodul chinului și poate gândul
Crăpând bumb de primăvară distinsă
În această iarnă cu pistrui ninsă.
Joc de cuvinte, zaruri căzute
În numere potrivite, câștiguri mărunte,
Bucurii iluzorii... Icoana ți-o port
Ca pe un stâlp la capăt de mort.
poezie de Mircea Nincu
Adăugat de Aurora Cretan
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Mircea Nincu. [
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.