Dacă ne vom ierta, o să ne crească aripi. Procesul în sine împletit cu smerenie şi recunoaştere desăvârşită a neputinţei în care stă tăinuit sub amarul vremii, acest amalgam de cenuşă sufletească ne va regăsi goi de gânduri deşarte şi săraci în Duh, după o lungă şi anevoioasă luptă interioară. O frântură de clipă, lipsiţi de îndestularea păcii divine e de ajuns. Suficient cât să ne apese crucea păcatelor şi să ne plecăm genunchii inimii într-o mărturisire sinceră. Suficient cât să ne cercetăm rănile, adevărul şi nimicul desluşit printre zâmbetele ştirbe ale aparenţelor.

Andreea Palasescu (5 aprilie 2018)
Adăugat de Andreea Palasescu
Votează! | Copiază!