Demnitatea (în memoria martirului Constantin Brâncoveanu, domnul Țării Românești între 1688-1714, la 300 de ani de la decapitarea lui de către sultanul otoman Ahmed al III-lea, pe 15/26 august 1714, împreună cu cei 4 fii ai săi)
Omul demn se rupe, dar nu se îndoaie,
Chiar de-l amenínți că îl bați în piroaie.
Dacă soarta-i crudă, da, se prăbușește,
Însă niciodată el nu se târăște.
El preferă moartea, dar nu-ngenunchează
Și credința sfântă n-o abandonează,
Chiar dacă dușmanul îl decapitează.
poezie de George Budoi din Elogii (26 august 2014)
Adăugat de George Budoi
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre țări
- poezii despre Țara Românească
- poezii despre timp
- poezii despre sfinți
- poezii despre sfințenie
- poezii despre moarte
- poezii despre dușmănie
- poezii despre România
- poezii despre Constantin
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.