Să vii a mă fura
Se-aprind, iubite, zorile și plouă,
În dimineați amoru-i mai intens,
Iar neumblate adâncimi, de rouă,
Deschid altare, căutând un sens.
Încerc a înțelege... până unde
Vei coborî de dragoste-nsetat
În trupul ce așteaptă și ascunde
Iertări grăbite... și-ultimul păcat.
Venit-a vremea fluturilor, iată,
Am dezlegat chemările, de ieri,
Te-aștept nerăbdătoare și curată
Să vii a mă fura, dintre tăceri.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre tăcere
- poezii despre trecut
- poezii despre rouă
- poezii despre ploaie
- poezii despre iubire
- poezii despre iertare
- poezii despre fluturi
- poezii despre curățenie
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.