* * *
E târziu. Târziul acesta va deveni un apus
Sau un vis în stare de veghe
Nu cred că aurul ar avea ceva de ascuns?
El, prin valoarea sa trebuie să stea ascuns
Să se ascundă el? Sau cineva il ascunde?
Atâtea întrebări inutile... altgoritmul logic nu m-ai funcționează
Dacă aurul e o valoare trebuie ascuns
Dacă omul are valoare la fel trebuie să procedăm
Dacă îl izolăm el va crea... Va evolua
El se va adăuga, se va risipi
și se va întrece prin acele aripi de dor
Tu, valoare mea stai izolat... Pe un întuneric aberant de închis în egoul mulțumii
Tu, când te lași cuprins de dor de fapt îți aculți sufletul
Ridică-mi ochii spre cer, Doamne, Adonai
Eu păcătoasa ce mă aplec în fața-Ți,
Eu, obosita și risipită femeie...
Vorbește-mi în acele limbi necunoscute, moarte
Ajuta-mă să mă cunosc, dincolo de șoapte...
În fiecare noapte ajută-mă să vorbesc cu mine.
Lacrimi prelinse pe un obraj îmbătrânit.
poezie de Ilena Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre valoare
- poezii despre întuneric
- poezii despre vorbire
- poezii despre visare
- poezii despre suflet
- poezii despre ochi
- poezii despre noapte
- poezii despre moarte
- poezii despre logică
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.