Catacombă

drama vecinului ipohondru pare de o sută de ori
mai uşor de spus
el îşi asumă boli de care visează că se va îmbolnăvi
îşi asumă rectiliniu trecerea de la starea de aproape la cea de mai departe
împărtăşeşte cuvinte minate un fel de zona zoster a colii albe

numai eu nu mimez cad platonic în râpe
număr clipe irelevante scad tributul morţilor
cu miros de amoniac şi îi facilitez vecinului
pensia pe caz de boală scrisă cu o mie de cuvinte
roşii
deztrupate

ţin de ipohondru până ies din bloc
apoi cald cuvântez
de aici lumea mirobolantă îşi deschide
umbrela
violacee
cu dinţi de cetaceu
prinsă în cercul
liniar
al respiraţiei care sufocă

poezie de Angi Melania Cristea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!