Teorii
Timpul a ramas undeva suspendat,
vantul nu mai impinge prezentul spre viitor,
pamantul e sfera invizibila, surda si muta,
incapabila sa mai creeze.
Nu se mai aude nici un strigat de nastere,
nici un suspin de moarte,
nici un blestem.
Ce bine ca exista teorii matematice
sa explice totul,
ca aceea cu sfera si planul...
Ti-aduci aminte?
Mi-ai vorbit de ea intr-o noapte tarzie:
eu eram elevul care injura cifrele printre soapte,
tu incercai sa ma convingi de perfectiunea lor,
insa eu stiam ca ecuatiile tale nu vor putea misca
timpul,
ca pamantul va fi, azi, doar o sfera transparenta.
poezie de Mirela Vlaica
Adăugat de Sorana Mihail
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre prezent
- poezii despre vorbire
- poezii despre viitor
- poezii despre timp
- poezii despre noapte
- poezii despre moarte
- poezii despre matematică
- poezii despre existență
- poezii despre elevi
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.