Poem păgân

străbunii mei au fost păgâni
n-au cunoscut altă credinţă decât sudoarea muncii,
s-au născut din roua humei ca merii,
le-au crescut şi aripi ascuţite de vultur,
dar niciodată nu s-au putut dezlipi de glia satului

au cultivat prin ogoare dărnicia,
iar în faţa colibei creşteau straturile dese de fericire
în fiecare an, babele din neamul nostru păgân
împleteau cu mâinile uscate de ani
cununi zdravene de cepe;
le atârnau la colţul grinzii de la târnaţ
ca un dar adus luminii din soare
şi mulţumeau cerului că n-a uitat niciodată
să ne alduiască cu o ploaie

aceste vremuri au durat mult şi bine
până la un moment dat când
au apărut alte legi nepăgâne
şi-atunci au fost nevoiţi să se mute
cu toţii în ceruri

poezie de Marian Hotca
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!