Plâns
întind tristețile pe sârma de rufe
lângă fratele meu vântul
când ora se sparge în bucăți de sentimente
ating cerul cu pleoapa
și-n ea e seceta în spume
tălpile-mi atârnă pe o moarte
și cu floarea în mână las lacrimile să curgă
luminând cărările vremii înguste
gura îmi tace ca ecoul dârei de lumină
lăsate de un melc pe frunze
și-n ochi lumina orfană
adună ocne de sare
plângând
poezie de Marian Hotca
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Marian Hotca. [Vezi și următoarele:
- poezii despre lumină
- poezii despre vânt
- poezii despre tăcere
- poezii despre tristețe
- poezii despre timp
- poezii despre plâns
- poezii despre ore
- poezii despre moarte
- poezii despre gură
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.