Melcul
Șade melcul supărat
Cu căsuța în spinare,
Toată ziua a umblat
După pâine, după sare.
A trecut întâi o cale
Lungă cât o gămălie,
De-a ajuns cu greu la vale
În sătuc, la prăvălie.
Dar când a sosit la poartă
Nicio pâine n-a aflat...
"Ah, cât de nedreaptă soartă! "
Zise melcul supărat.
"Și nici nu mai este sare
Pentru ciorba de urzici,
Îi trimit mamei scrisoare
Că dorm noaptea chiar aici.
Și atunci în zori de zi
Îmi voi lua sare și pâine,
Iar când lumea se va trezi
Voi fi eu acas′ la mine!"
poezie pentru copii de Marian Hotca
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.