Steaua noastră
Privesc pe înserat la stelele ce strălucesc
Este un peisaj dumnezeiesc
Am căutat cu disperare-o stea
Ce-ar putea să fie steaua mea și a ta
Cred că ne-am cunoscut acolo sus în ceruri
Cum am ajuns aici sunt doar misteruri
Eu știu că ne-am iubit indubitabil
În mediul cel de sus imponderabil
Te-ai plictisit să mai plutim aievea
Și-ai hotărât, cum a făcut și Eva
Jos pe pământ să încercăm se poate
Să ne iubim măcar o zi și-o noapte
Eu ți-am propus să amânăm un an
Desigur că l-am consultat și pe Adam
Dar tu mi-ai spus, cu nasul cam pe sus
Că nu concepi, că timpul s-a cam scurs
Chiar dacă nu ți-am dat dreptate
Am hotărât să locuim de Eva și Adam nu prea departe
Aproape de apartamentul lui
Era în București, Șoseaua Nordului
Și după ce Adam s-a-ndrăgostit de tine
Eva voia în lume să fugă doar cu mine
Ne-am amintit că nu demult
Noi pe pământ am coborât
Și uite-așa iubirea noastră
A început să ofilească
Și-atunci, eu disperat ți-am spus
Să ne întoarcem colo sus
Pe... steaua noastră
poezie de Dan Duțescu din Orașul iubirii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre iubire
- poezii despre început
- poezii despre șosele
- poezii despre timp
- poezii despre seară
- poezii despre peisaje
- poezii despre noapte
- poezii despre nas
- poezii despre imponderabilitate
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.