Satul meu
Satul meu mă farmecă discret,
cu uliti drepte, pline de copii,
cu batrâni la porți, cu pălării
ce nu dau doi bani, pe un poet.
În centru, oamenii, bârfesc încet,
și beau tării ori bere-n prăvălii;
satul meu mă farmecă discret,
cu uliți pietruite, pline de copii.
Pe Șoseaua Mare pașesc încet,
flăcăi voioși și fete durdulii;
în parcul verde, te îmbie melodii,
și alei de flori și pașnic tineret;
satul meu mă farmecă discret.
poezie de George Pena
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.