Toamnă
Cade-o frunză din anin...
Sufletu-mi încerc s-alin,
C-a trecut vremea cea bună,
Și-a venit sfânta furtună.
Cad mai multe frunze-afară,
Plâng c-o lacrimă amară,
Stau privesc ce-o să pățesc
Și furia toamnei o privesc.
Toamnă cu mâna-ți de aur,
Vezi cum plânge-un pui de graur
Că i-e frig și-a-ngheța;
Nu ți-e milă, dumneata?
Dar păcat că nu-mi răspunzi,
Al meu suflet îl inunzi,
Cu o mare de durere;
Dă-mi și-un strop de mângâiere!
Să mă simt mai fericit,
Că îs tare chinuit...
Toamnă fă-mă ca să zbor,
De pe cer să șterg un nor.
poezie de Marian Hotca
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre zbor
- poezii despre toamnă
- poezii despre trecut
- poezii despre suflet
- poezii despre sfinți
- poezii despre plâns
- poezii despre furie
- poezii despre frunze
- poezii despre fericire
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.