Sptămâna patimilor

Smerit cerându-ŢI îndurare
Cu ochii umeziţi în lacrimi,
La TINE vin să-ţi cer iertare
În zilele de chin şi patimi.

Pe vârful de Golgotă-n pripă
Purtându-ŢI crucea-n grea osândă
Aş vrea să mă opresc oclipă
Să-ŢI mângâi rana sângerândă.

Înduri a spinului coroană
Pe fruntea-ŢI blândă, luminată,
Duşmanii răi, plini de prihană,
TE-au prins şi TE-au vândut îndată.

Prin răstignirea TA pe cruce
Au săvârşit păcatul sorţii,
Viaţă-n morminte poţi aduce
Călcând pe moarte-n faţa morţii.

Îmi caut liniştea-n tăcere,
Încrezător aştept să vină,
Credinţa împăcată-mi cere
S-o-mprăştii în lumina lină.

poezie de Nicolae Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!