Verde la geam
E iarăși primăvară draga mea
Parcă nu a fost vreodată iarnă
Am și uitat paltonul ce-l purtai
Cu gulerul deschis de blană
Bate o creangă zgâriind pe geam
Parcă mă roagă să-l deschid
Să las copacul verde cu-al lui ram
Să-și dezmorțească sângele lichid
Să-l las să-și facă legănarea lui
Să-l las să își întindă creanga
Vino iubito să-l privim sătui
De iarna dispărută noaptea
E iarăși primăvară draga mea
E plin de verde tot pământul
E doar un nor uitat pe undeva
Vino să-l vezi, îl duce vântul
poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.