În trecere pe lângă parc
Floarea înghițise câinele cu tot cu stăpân
iar acum se șterge
pe frunze
cu mâinile unei domnișoare...
Podurile peste marea lacrimă
rămân închise pănă mâine dimineață
pentru reparații la aparatul de sinucis.
Oamenii fac schimb de vise la automatul
din fântâna arteziană, bătrânii
construiesc corăbii din cârjele copiilor.
La fabrica de cuie
nu mai sunt mesii.
Eu? Care eu...???...
... fiindcă suntem câteva mii
împrăștiați pe băncile parcului
și ținem loc
de copaci...
poezie de Alin Ghiorghieș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre parcuri
- poezii despre visare
- poezii despre viitor
- poezii despre schimbare
- poezii despre poduri
- poezii despre mâini
- poezii despre marină
- poezii despre frunze
- poezii despre flori
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.