Doi îngeri
Ceva în astă seară m-a oprit
Din ceea ce îmi plăce să fac atunci cân am propriul meu timp,
Acela de-a scrie...
Și am schimbat vreo câteva șoapte
Care m-au pus pe gânduri în realitate.
Căci nu știam că mai există îngeri pe pământ.
I-am zis că încă nu ne cunoscusem,
Nu ne-am văzut...
A zis că este mult mai palpitant
Când urci pe ring, fără să -ți cunoști adversarul.
Atunci ai puterea de a-l învinge
Pe cel ce te va- nvinge.
Eu nu aveam nimic pregătit,
Până acum câteva secunde sau minute, i-am zis.
Când, totul se transformă în frică
Sau în iubire de cel necunoscut,
Strain, dar atât de cunoscut ție.
Dar totul s-a schimbat într-o secundă,
Simt că prind aripi și mă transform,
Chiar eu în ceea ce nu am crezut, ca poate exista. În om!
Căci omul însuși, este înger pe pământ, stăpân pe cuvânt,
Iar tu ești tot ceea ce vreau
Si eu sunt tot ceea ce vrei...
Te simt...
Eu bărbat și tu femeie - doi îngeri printre îngerii acei
Ce-mi bat în geam cu flori de azalee.
poezie de Diodor Firulescu din Viața într-o călimară
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.