Inger ce a fost
am plecat dinspre umbrele mele sub mine
ca să scutur două batiste îmbrăcate ochi
să nu mă vadă nimeni cum m-ai abandonat în mijlocul frigiderului
mă simt dar încă e bine mi-am rupt în coate haina plecăciunilor
nu vreau același alt stejar cu aceleași rădăcini
să mă nască iar în nemurire pe când eu mă alung de preoți
și mă strădui să nu mai condamn de la un capăt de soare la altul
în nopți băute-n zile fără eforturi dinspre cele șapte minuni la zero
înghițind șenile de tanc peste fața-mi plină de coșuri
cu damigene sparte fără să simți
astfel încât sa nu mai alunge niciodată vâslele
din mâinile arse rupte de dinții unui înger ce a fost
poezie de Dan Constantin Muresan
Adăugat de Laura Istratescu
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Dan Constantin Muresan. [Caut pe Google] [Adaug data nașterii]
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.