Tărâmul copilăriei
bunica ștergea ferestrele
cu o fâșie de pânză
clătită în lumina dimineților.
de fiecare dată
pomii căpătau flori
florile căpătau glas
și glasul se pierdea
în urechea mea de copil
asurzind-o.
gardul ce separa
curtea păsărilor
de grădina cu zarzavat
devenea mai înalt și mai alb
ochii mei nu puteau să-l cuprindă
dar vedeam cum un șir de furnici
urca treptele-n tindă
sau cum se retrăgea melcul
în casa lui cu o singură încăpere...
"bunico,
pot să curăț fereastra cu iarbă
dacă melcul îmi cere?"
poezie de Dana Ene
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Dana Ene. [Vezi și următoarele:
- poezii despre lumină
- poezii despre flori
- poezii despre copilărie
- poezii despre înălțime
- poezii despre urechi
- poezii despre păsări
- poezii despre ochi
- poezii despre furnici
- poezii despre dimineață
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.