Iarasi teii
Iarăși teii se întorc
Prăvălind spre noi miresme
Nebunia înfloririi îi transformă
În efluvii verzi de soare
Și-mbătați sub poala lor
Ne iubim pândind lumina
Ce împarte printre frunze
Umbre-ntoarse pe pământ
Și-ntr-o ploaie dulce
de parfumuri ce ne-ncearcă
bântuim sorbind făptura
florilor ce ne colindă.
Mai apoi sub clar de lună
Liniștea din tei coboară
Și pe banca adormită
Ne iubim pierduți în noapte
Tu ești rege, eu regina
teilor ce înfloresc la poartă.
poezie de Danila Monica
Adăugat de Sorina Minescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre tei
- poezii despre monarhie
- poezii despre lumină
- poezii despre flori
- poezii despre verde
- poezii despre timp
- poezii despre somn
- poezii despre ploaie
- poezii despre noapte
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.