Dacă două mâini rebele
Dacă două mâini rebele
nu te-ar ține orb mereu,
te-ai opri în clipe grele
și privind cu dor la stele,
ai vedea că-i scris pe ele:
Dumnezeu!
Dacă două vechi zăvoare
nu te-ar ține surd mereu,
ai șopti: Ce meșter mare
scoate păsări cântătoare?
Și ți-ar spune orice floare:
Dumnezeu!
Dacă marea întristării
nu te-ar ține rob mereu,
ai șopti în largul zării:
Cine-i Tatăl îndurării?
Și ți-ar spune valul mării:
Dumnezeu!
Dar de ți-ai vedea veșmântul
care-mbracă vechiul "eu",
ai umplea de plâns pământul
și, primind cu drag Cuvântul,
l-ai simți în piept pe Sfântul
Dumnezeu!
poezie celebră de Costache Ioanid
Adăugat de anonim
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre tristețe
- poezii despre stele
- poezii despre sfinți
- poezii despre sclavie
- poezii despre religie
- poezii despre păsări
- poezii despre plâns
- poezii despre mâini
- poezii despre meșteri
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.