Cu Tine
Au socotit că-i bine să Te-omoare,
Să-Ți ștearga Numele dintre cei vii
Dar ai putea să spui Luminii, oare,
Să nu mai strălucești, să nu mai fii?
Te-au răstignit crezând cu disperare
Că nu ești Tu Acel ce ni s-a dat
Dar Tu pe cruce ai cerut iertare
Și mii de morți la cruce-au înviat.
Cu Tine am murit
Pe cruce răstignit
Cu Tine-am înviat
Cu-adevărat.
La Tine-n ceruri sus
Eu voi veni, Isus
Să plâng, să Te slăvesc
Și iar să Te iubesc.
Pe cruce la Calvar
Mi-ai dat o viață-n dar
Prin sângele vărsat
Eu sunt curat.
De-aceea Tată sfânt
În cer și pe pământ
În margine de hău
Și eu sunt fiul Tău...
poezie de Adriana Cristea (26 iulie 2004)
Adăugat de anonim
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Adriana Cristea. [Vezi și următoarele:
- poezii despre tată
- poezii despre sânge
- poezii despre sfinți
- poezii despre sfințenie
- poezii despre prăpăstii
- poezii despre plâns
- poezii despre moarte
- poezii despre lumină
- poezii despre iubire
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.