Fantomele tristeții
Cad fulgi târzii din iarna înghețată
Și picături de ploaie se-amestecă perfid
Vestind o primăvară timidă și-ncercată
De zile încărcate cu nori pe cer și frig.
Departe orizontul fantome își descarcă
Pe umeri îmi așterne o mantie în gri
Și ochilor în ceață tristețea le așează
Spunând cu reci cuvinte că tu nu vei veni.
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Doina Bonescu. [Vezi și următoarele:
- poezii despre tristețe
- poezii despre fantome
- poezii despre zile
- poezii despre timp
- poezii despre primăvară
- poezii despre ploaie
- poezii despre ochi
- poezii despre nori
- poezii despre iarnă
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.