Din vise uitate
Visează-mă ca și cum aș fi un nor,
Un material eteric, transparent,
Ca și cum aș fi fost un izvor de apă curată,
Care-și depășește cursul conștient.
Gândește-te la mine ca la o rebelă,
Ca fulgerul orbitor al ploii
Care din senin umezește respirația vântului.
Mângâie-mă ca pe o petală de flori,
Catifelată și umedă de rouă, parfumată,
Într-o zi strălucitoare care aprinde o lume neînăscută.
Ajută-mă să-mi văd visele uitate,
Vise cu vele înghețate într-o mare lividă
Care a fugit de iarnă.
poezie de Corina Mihaela Soare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre visare
- poezii despre vânt
- poezii despre uitare
- poezii despre rouă
- poezii despre ploaie
- poezii despre iarnă
- poezii despre gheață
- poezii despre flori
- poezii despre depășire
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.