Doar poetul
Gestionar de vise, rebel al condiției umane,
Peregrin solitar pe-orbite necolindate încă,
Are cel mai frumos rost ce poate să emane
Din doru-i nemărginit și-o ispită adâncă.
Cu-aripi de cuvinte spre crugul sideral,
Înalță perle de gând în zboruri asumate,
Le transcende-n sacrificiul atemporal,
După o existență de tăceri nestemate.
Învinovățit de iubiri perpetuum mobile,
Numai poetul scrie cu raze de lună
Prefirate-n clepsidra cu metafore nobile
Pe care le nemurește-nainte s-apună.
poezie de Costel Avrămescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre învinovățire
- poezii despre visare
- poezii despre tăcere
- poezii despre timp
- poezii despre superlative
- poezii despre singurătate
- poezii despre sacrificiu
- poezii despre poezie
- poezii despre perle
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.