Fantezie siderală

Hei, lampagiu, în noaptea asta, nu!
Să nu aprinzi luminile pe stradă,
Să treacă gândurile-n cavalcadă,
Şi du-te de îmbată-te şi tu!

Ajunge felinarul lunii prinse
În pliscul unei buhe, sus, pe cer,
Când stele par din veşnicii prelinse
Pe fruntea vajnicului cavaler.

Miroase-a floare nemaiîntâlnită,
Iar tu, cu gesturi fără de cusur,
Ştii să desfoi a coapselor ispită
Mai fascinant decât pot eu să-ndur.

E beat, dormind pe coate, lampagiul
Şi buha a scăpat lămpaşul jos,
Noi suntem siderali, cum sideralul
Ştie să-mbrace dragostea-n frumos!

poezie de Mioara Anastasiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!