Joc jocul vieții
între două treceri
din haos în haos
prin închegări de o clipă
precum un copil uitat
într-o groapă cu nisip
apoi cu mintea
împart dureri
ca dovezi ale existenței
izvoare triste ale unui trup
care-și caută viermii
acolo unde și-a lăsat țărâna
la dospit de iarbă
poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre jocuri
- poezii despre viermi
- poezii despre viață
- poezii despre uitare
- poezii despre tristețe
- poezii despre nisip
- poezii despre existență
- poezii despre durere
- poezii despre copilărie
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.