Trupurile cântă
Fără de prihană, amărui de dulce,
Înflorești sărutul între ieri... și azi,
Tainice-atingeri vor a te seduce
Rostuind ispite... dincolo de brazi.
Vor renaște-n tine interzise clipe,
Gânduri dezgolite și speranțe vii,
Din tăceri uitate împletești risipe
Și topești în sânge... mii de erezii.
Suntem simbioza sferelor divine,
Magica formul-a sacrului păcat,
Libertatea pusă-n energii puține
Rătăcite seara... într-un roșu pat.
Făr-asemănare... trupurile cântă,
Curba împlinirii șerpuiește-n noi,
Palmele nebune, visele frământă
Și-n adânc aruncă nesfârșite ploi.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre visare
- poezii despre uitare
- poezii despre tăcere
- poezii despre trecut
- poezii despre sărut
- poezii despre sânge
- poezii despre seducție
- poezii despre seară
- poezii despre roșu
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.