Sonetul XV
O, darnică, tu, gură de cișmea
grai de cleștar unic, neprihănit,
naintea curgătoarei fețe-în gâlgâit,
marmoreană mască! Apa-și ia
izvoru-în fund de apeduct. Sus, calcă
din Apenini, costișele morminte
purtând cu dânsa spusele cuvinte
prelinse-în vreme pe-nnegrita falcă.
Și ca-într-o cupă le rostogolește
în leneșa ureche adormită;
urechii-marmore în veci grăiește:
urechea gliei! Doar ei hărăzită
îi este șoapta. Un ulcior de-împingi,
rostita clipocire parcă-o stingi!
poezie de Rainer Maria Rilke din Sonete către Orfeu, Partea a doua, traducere de Nicolae Argintescu-Amza
Adăugat de anonim
Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre urechi, poezii despre somn, poezii despre măști, poezii despre lene, poezii despre gură, poezii despre generozitate sau poezii despre cuvinte
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.