Noapte de august

Muza
Ridică-te, poete! Ia-ţi lira şi suspină.

Poetul
Dar n-am nici gaz în lampă, nici praf de zacherlină.

Muza
Ridică-te, poete şi cântă când îţi spun!

Poetul
N-ai prea găsit, o, Muză, momentul oportun!...
Ca fata când e prinsă în jbuciumări secrete,
Mă-ntorc şi stau o clipă cu faţa la părete,
Apoi pe partea dreaptă din nou şi iar tresar...
L-am prins! Am prins duşmanul. Un singur exemplar
Din câţi m-atacă noaptea, cu hotărârea fermă
Să-mi perforeze toată sărmana epidermă!...
S-a isprăvit cu tine, făptură săltăreaţă!
Eu nu pot să justific obscura ta vieaţă,
Ci doar mă uit la tine şi indignat mă mir
De unde-ţi vin aceste instincte de vampir,
Această-nverşunare nebună, fără scop?
De ce existi? Şi care destoinic Mizantrop
Te-a inventat?... Răspunde-mi, căci dacă mă decid
Să te trimit ad patres...

Muza
Devii insecticid!
Şi stingi într-însul raza eternă de lumină
Ce tremură în toate tiparele de tină,
În forme vii de floare, de om şi de insectă...

Poetul
Pe tine nu te muşcă....

Muza
Pe mine mă respectă.

Poetul
O, da, tu eşti abstractă... Dar eu, sărman poet,
De câte ori nu blestem că sunt aşa concret!
De-aş fi şi eu ca tine un mit, un artificiu,
Aş ignora desigur acest infam supliciu.
M-aş regăsi cu tine în propriul meu mediu,
Aş crede că din viaţă mă aflu în concediu...

Muza
O, mai încet!

Poetul
Răspunde, platonică amantă,
De ce mi-ai pus în mînă o pană diletantă?

Muza
Să-mbraci în haină nouă simţirea ta bogată,
În versurile tale o inimă să bată
Şi lacrimi, din obscura durerii adâncime,
Ca nişte diamante să strălucească-n rime.
Cultivă stilul simplu şi epitetul rar,
Apoi, uimit tu însuţi, trimite la tipar
O carte amuzantă şi plină, ca un stup,
De cugetări subtile...

Poetul
Pardon că te-ntrerup,
Dar simt că iar mă-nţeapă...

Muza
În forma ideală,
Impersonal arată-ţi durerea personală
Şi-n sfera artei pure, uitându-te pe tine...

Poetul
Vrei să-mi expun amorul şi inima-n vitrine?
Să pângăresc în lume secretul meu tezaur,
Să-mi trâmbiţez iubirea în trâmbiţe de aur?
Şi când în juru-mi creşte o larmă ne-ntreruptă
De glasuri de durere şi strigăte de luptă, -
Eu să rămân deoparte, cu ochii cătră stele,
În turnul de ivoriu al visurilor mele?...
Mai bine piară-n germen imaculatul tom!

Muza
Dar nu uita, poete, că eşti poet.

Poetul
Sunt om.

Muza
Pardon! Te rog, dă-mi voie...

Poetul
Polemică deşartă:
Eu simt că iar mă-nţeapă!

Muza
Vreau artă pentru artă.

poezie celebră de George Topîrceanu
Adăugat de Andra Iosifan
Votează! | Copiază!