Anotimpul rămas
În tropotul ninsorii mute
au coborât potcoave repezi
și cursele de fulgi de umple
din ceața-n care nu te lepezi
Ți-aș așeza ciorchini la tâmple
și o scară de lumi pe stânci
să sapi când piatra mea se umple
de riduri albe și de dungi
Ți-aș pune în buchet aprilii
tulpină-n coada de topor
să-ți tai în floarea mea și spinii,
pasule drept de la picior
Dar mi te-arunci în patru gânduri
în scânduri ude te usuci
năvalnic să-mi râmâi în rânduri
și zboruri albe printre cuci
poezie de Diana Adriana Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Diana Adriana Matei. [Vezi poezii despre stânci, poezii despre picioare, poezii despre ninsoare, poezii despre gânduri, poezii despre flori, poezii despre anotimpuri sau poezii despre alb
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.