Trăiesc acum când veacu-i pe sfârşite
Trăiesc acum, când veacu-i pe sfârşite.
Simţi suflul unei file mari ce-adie,
pe care tu şi eu şi domnu-o scrie,
şi mâini străine o întorc grăbite.
Simţi strălucirea noii pagini,
parcă, pe care totul poate fi trasat.
Puteri tăcute forţa şi-o încearcă
şi se privesc întunecat.
poezie de Rainer Maria Rilke din Ceaslov, Cartea întâi - Carte despre viaţa monahală, traducere de Maria Banuş
Adăugat de anonim
Votează! | Copiază!



Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.