Visul
Bezna groasă, fără fund
Ce stăpânește-ntreg abisul
Se întinde, se răsfrânge
Înghițind întreg pământul.
Mă cuprinde, și mă umple,
Această adâncă gaură neagră,
Simt în jur fiori de gheață
Îi simt pe piele cum dansează.
Și dansez și eu cu ei
Dansez pe norii de zăpadă,
Visez realist, privind la stele
Trăgând cu praștia după ele.
Și mă scufund,
Încet încet mă duc la fund,
Mă trezesc din somnul dulce
Scăldat de razele de soare.
poezie de Edmond Ioan Siladie (1 martie 2018)
Adăugat de Edy t.K
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre visare
- poezii despre dans
- poezii despre zăpadă
- poezii despre stele
- poezii despre somn
- poezii despre prăpăstii
- poezii despre promisiuni
- poezii despre nori
- poezii despre negru
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.