Spiriduși și fulgi de zăpadă
Pe sub scârțâitul portiței
fulgi de zăpadă
trec,
alergându-se și ascunzându-se
unii de alții
ținându-se de mână și
învârtindu-se
până adorm pe stratul de omăt
spiriduși aprind luminițe
în trunchiurile vechilor copaci
cu licurici
ce se scutură
de amorțeala nopții înghețate
și pâlpâie somnoroși
prin ninsoarea cernută
o creangă încărcată de zăpadă
strănută
la suflarea vântului
și scutură
praf de ninsoare
pe barba ninsă de vreme
a spiridușului
ce în palmă încălzește un licurici
pudrând-o cu fulgi rătăciți
luna e aruncată
de pe un acoperiș
de lopata unui spiriduș
harnic în miez de noapte -
încearcă să nu alunece prin aer,
dar nu se poate prinde
de nici un fulg de zăpadă
și abia pe gheața cerului
se poate opri
petalele înghețate
iau felinarul
prins în cuierul cerului
și îl poartă
pe sclipirea coarnelor de ren
luminându-le privirea
în care plutesc fulgi de nea
poezie de Alice Diana Boboc
Adăugat de Eliana Serban
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.