Bucuriile iernii
Ce drag mi-e să merg prin zăpadă,
Că pot, oricând, să cad pe stradă;
Mă țin de gard, deși nu-s beată
Și lovesc lumea câteodată.
Îmbrățișez, cu drag, toți stâlpii,
Să nu alunec, să-mi iau câmpii;
E ger, dar pe mine mă trec sudori,
Printre nămeții amenințători.
Cu pași mărunți, nesiguri, gâfâind,
Mă deplasez, totuși, urât gândind,
Invidiind câte-o cucoană grasă,
Ce și-a luat brațul prostului de-acasă!
poezie de Leliana Rădulescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.