Poetul la bătrânețe
Poetul la bătrânețe
între Orfeu și Morfeu,
izolat de mass-media,
crede că Fălci
este un film despre dentiști.
Își amintește de sex
ca de ceva care i-a lipsit
în tinerețe.
Descoperă că pacea și seninătatea la bătrînețe
sunt o iluzie.
Își petrece ziua meditând
la lucruri pe care nu le va face niciodată.
(Ar putea începe o a doua carieră,
dacă ar ști ceea ce întotdeauna a știut
că vrea să facă. )
Doarme bine, în prima parte a nopții
Și în oricare parte a zilei.
Când este întrebat, spune ca se simte bine.
Se-îndoiește că tu chiar dorești să-i asculți
povestea, da capo al fine.
poezie de Louis Dudek, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.