Fericire
Fericirea?! M-am prins în mătăsurile fericirii,
Alergând după lumină și vise.
Efectul placebo,
Căci am vorbit atât de mult despre ea
Încât am impus minții să o picteze
Pe pereții mucegăiți ai sufletului
Peste care vântul neliniștii și-a așezat haina.
Cu penelul am înțepat întunericul
Și au sângerat tâmplele înghețate
Secundele din paharul cu vin.
Lumânarea împarfumată
Mi-a șoptit cuvinte înmuiate în vise.
Nu am vrut să-mi împart fericirea la doi.
Acum este numai a mea
Și privește prin fereastra deschisă
O primăvară ca un buchet de trandafiri.
Privirea de brebenei
A încolțit ca o câmpie de îngeri.
Te iubesc, fericire!
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Rodica Nicoleta Ion. [
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.