Dă-mi
Dă-mi indiferența ta și eu să-ți dau iubirea mea,
Să simt ce simți, iar tu să simți ca mine;
Să te privesc cu ochi străini, ca și cum n-ai exista,
Durerea mea să te doară pe tine!
Mi-ai nesocotit iubirea fii sigur că vei plăti,
Un vis frumos ai sufocat - nu-l vei mai putea trezi,
Amare lacrimi risipite, ce te-au găsit de stâncă,
Rămâne-vor pe fundul mării de liniște adâncă!
Dă-mi nepăsarea, să-ți răspund cu aceeași monedă
Dă-mi recea neclintire, ce doar munții o posedă,
Necontenirea râului ce-și ține drumul său,
Ca să-ți pot da-n schimb uitarea, nesăbuitul meu!
poezie de Leliana Rădulescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Leliana Rădulescu. [Vezi și următoarele:
- poezii despre visare
- poezii despre uitare
- poezii despre stânci
- poezii despre schimbare
- poezii despre râuri
- poezii despre plată
- poezii despre numismatică
- poezii despre munți
- poezii despre iubire
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.