Moartea - nevoia de timp pur
! moartea, în cvasi identitatea ei orizontală,
însuflețită de patimile noastre,
curge sprințară,
în deplină autoritate,
cu noi cu tot,
în adâncimea ei primară,
în vidul abstract al spiritului
cu o implacabilă seninătate...!
! moartea nevoia de timp pur,
curățit de mijloacele vieții,
în tandru azur!
! oameni buni, savurați în amurg
zorile dimineții,
din străvechiul vost' burg!
poezie de Dumitru Sârghie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.