Dar să nu mori vreodată
Să-mi spui când pot veni la tine-n gânduri
Astfel încât să nu vezi umbra mea.
Să-mi spui când adierile din crânguri
Ne-ar înveli iubirea-n văl de nea.
Să crezi când îți mărturisesc că doare
Tristețea ce pe umeri o tot port.
Să crezi când acea frustă-nsingurare
E mărturie lumii, zar, efort.
Să ierți că te ador cu tot cu fire,
Cu tot cu pricini și cu tot cu 'nalt.
Să ierți când te transform în amintire,
Puterea mea de-a fi zenit, bazalt.
Să uiți firesc de mine-n largul mării
Lăsându-mi hoitul printre răpitori.
Să uiți ceresc de clipa așteptării,
Dar să nu mori vreodată. Să nu mori.
poezie de Dana Staicu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Dana Staicu. [
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.